- +40 372 904 291
- +40 372 904 291
- info@hellagrolip.ro
Porumbul creste in multe tipuri de sol. Solurile considerate ideale sunt cele cu textura fina, adanci si cele fertile, argiloase si namoloase cu un continut organic abundent, unde porumbul poate asimila nutrientii si umiditatea la maximum rezultand astfel recolte mari.
Solurile grele care retin apa si solurile foarte sarate sunt inadecvate pentru cultivare.
Solurile nisipoase usoare nu au suficienta umiditate, prin urmare produc recolte mici si necesita fertilizare si irigare ridicate.
In ceea ce priveste aciditatea, creste de regula cand nivelul Ph-ului este intre 5-8, intervalul ideal fiind 6,2-6,8.
Datorita productivitatii ridicate si cresterii rapide a acestuia, porumbul are cerinte ridicate in nutrienti, intr-un interval de timp foarte scurt. Aceasta inseamna ca este o cultura care epuizeaza rezervele din sol; prin urmare, cerintele sale in materie de nutrienti trebuie acoperite astfel incat sa se asigure recolte mari de buna calitate:
Unitati de fertilizare pentru a produce 16 t/ha | |||||
---|---|---|---|---|---|
Tip | (N) | (P2O5) | (K2O) | (S) | (Zn) |
Porumb | 286 | 104 | 193 | 31 | 5,1 |
Azotul este necesar pentru cresterea sanatoasa si rapida a plantelor tinere, pentru activitatea fotosintetica a frunzelor si pentru producerea proteinelor si a carbohidratilor de care vor avea nevoie plantele in fiecare etapa de crestere.
Fosforul stimuleaza dezvoltarea sistemului radacinos, contribuie la fixarea puternica a culturilor, genereaza nivel crescut de absorbtie a apei si a nutrientilor, imbunatateste fertilitatea polenului si furnizeaza energia necesara pentru toate procesele metabolice de crestere si productie
Potasiul favorizeaza sustinerea mecanicaa cadrului plantelor, stimuleaza cresterea radacinii si frunzelor, regleaza utilizarea apei si sporeste rezistenta la boli si conditii meteorologice nefavorabile. Reprezinta un element esential pentru producerea de carbohidrati in frunze si pentru migrarea acestora catre fructe in timpul fazei de “umplere”.
Zincul stimuleaza incoltirea si cresterea radacinii si a frunzei, ajuta la cresterea in inaltime a plantei si a dimensiunii frunzei, imbunatateste polenizare si actioneaza ca si catalizator in formarea multor enzime importante.
Initial, cresterea plantelor se bazeaza pe substantele depozitate in samanta si, partial, pe germen, care alimenteaza rasadurile in special cu apa dar si cu nutrienti.
Dupa aparitia celei de-a doua frunza, plantele devin autonome, pe masura ce radacinile nodale inlocuiesc germenii si devin cele care alimenteaza plantele, in timp ce frunzele incep procesul de fotosinteza.
Spre sfarsitul acestei perioade (intre a treia si a sasea frunza) nodurile se vor transforma in inflorescente masculine(paniculi), se formeaza stiuletii cu matase si se stabileste numarul de randuri care va include boabele pe fiecare stiulete.
Desi cerintele culturii sunt scazute in aceasta etapa, sistemul radacinos limitat al plantelor face ca utilizarea nutrientilor din sol sa fie una dificila.
De aceea, furnizarea nutrientilor necesari prin fertilizarea de baza timpurie si aproape de radacina joaca un rol esential in cresterea si productia culturilor ultierioare.
In aceasta etapa de crestere a sistemului radacinos, formarea radacinilor noi, elongatia tulpinii si aparitia noilor frunze sunt accelerate. Plantele ajung la inaltimea finala iar formarea organelor reproducatoare are loc intern, lucru ce duce la aparitia culturii.
Intre a 7a si a 12a frunza, stiuletii de cu matase apar pe axilele frunzelor, iar cei doi stiuleti cu matase se vor transforma in stiuleti recoltabili. Pana la ce-a de-a 12a frunza, se stabileste numarul de randuri pe care vor creste boabele, iar ovulele se formeaza pe aceste randuri.
Pana la a 17a frunza, se stabileste atat numarul maxim de boabe pe care planta o poate produce cat si marimea finala la care va ajunge fiecare stiulete cu matase, modeland astfel in mod ireversibil potentialul de productie al culturii.
Stadiul vegetativ este completat cu aparitia completa a paniculului in partea superioara a plantei si cu inceperea infloririi.
During this period of fast growth, the needs of the crops in water and nutrients are maximized. Over 2/3 of Nitrogen (N), 3/4 του Potassium (K), and 50% of Phosphorus (P) have been absorbed by the onset of flowering.
Dupa aparitia celei de – a 8a frunze, lipsa apei si a oricarui dintre cei 3 nutrienti mentionati mai sus – in special a azotului, reduce cresterea plantelor, limiteaza numarul frunzelor, precum si zona de dezvoltare a acestora, dar si marimea stiuletelui si al numarului de boabe, reducand in mod dramatic productia.
Fertilizarea la suprafata cu azot in etapa dintre a 5a si a 7a frunza este absolut necesara si constituie una dintre cele mai importante practici de cultivare a culturilor.
Etapa reproducerii incepe cu eliberarea polenului din panicul si cu aparitia matasii pe lateralele stiuletelui, procesul fiin unul complet dupa polenizare, o data cu inceperea cresterii bobului in dimensiune si greutate.
O data ce polenizarea a fost finalizata, toate organele din plante lucreaza la “umplerea” boabelor in crestere, stimuland rapid dezvoltarea acestora in dimensiune si greutate. La inceput, cantitati mari de zaharuri si proteine migreaza din frunze si se acumuleaza in boabe, transformandu-se apoi in amidon, care se solidifica in mod gradual in timpul cresterii bobului.
Chiar inainte ca paniculul sa sa rasara complet, pe durata infloririi si in primele etape ale cresterii bobului, cerintele plantelor in nutrienti si apa sunt mari.
From flowering until maturity, the plants continue to absorb 1/3 of Nitrogen (N) and Zinc (Zn) and over 1/2 of Phosphorus (P), which they need throughout their growth cycle.
In stadiile de inflorire si de stabilire a fructelor, lipsa apei va duce la uscarea polenului, intarzierea aparitiei matasii, polenizare deficienta si la un numar mai mic de boabe; care, la randul sau la duce la o reducere semnificativa productiei (pana la 50%).
Dupa fixarea fructului, in stadiile incipiente ale cresterii in special a fructelor, lipsa nutrientilor si a apei duce la o scadere a dimensiunii si greutatii boabelor si, adesea, chiar si la caderea lor, ceea ce ar reduce semnificativ recoltele.
Cerintele privind Fosforul (P) si Zincul (Zn) in aceasta perioada ar trebui sa fie acoperite in mod adecvat de rezervele fertilizante de baza, in timp ce necesarul de Azot (N) trebuie sa fie asigurat de fetilizarea la suprafata in etapa dintre a 5a si a 7a frunza.
Culturile trebuie irigate regulat, pana la scurt timp inainte ca boabele sa se intareasca.
Urmeaza maturitatea porumbului, boabele devenind uscate si dure. Un semn al maturitatii normale este formarea unui strat negru la varful fiecarui nucleu, unde celulele mor si impiedica acumularea de amidon in miez.
Basic fertilizing has a determining effect on crop yields. It supplies the plants with nutrients which are necessary for the growth of the root system, vegetative growth, and flowering. Most importantly, it creates the reserves plants will need at the later crucial stages of fruiting, particularly in Phosphorus and Potassium.
Dozaj:
Azotul din ingrasamintele de baza, trebuie sa fie sub forma amoniacala, simplu sau stabilizat, astfel incat sa nu se scurga in straturi mai adanci ale solului si sa fie in permanenta la dispozitia recoltei, sa se asigure cresterea rapida si puternica a radacinilor, plantelor tinere si a frunzelor.
Aplicarea liniara localizata a unei cantitati (8-14 kg) de ingrasamant de baza (NutrActive FerroZinc), impreuna cu semintele, creste absorbtia Fosforului si Potasiului lent in miscare in etapele intiale de fixare; deoarece sistemul radacinosnu s-a dezvoltat inca pe deplin si are dificultati in aprovizionarea adecvata a culturilor din cauza temperaturilor scazute din sol.
The remaining amount of basic fertilizing should be integrated throughout the field. The use of complex stabilized fertilizers (NutrActive), which protect Ammoniacal Nitrogen or specific fertilizers with nanopolymer technology, which prevent the interaction of the nutrient elements of the fertilizer with the components of the soil, minimize losses and ensure in a short period of time the good establishment of plants in the soil and the early and rapid development of shoots and leaves, is recommended.
Fertilizarea porumbului | ||
---|---|---|
Tipul de ingrasamant | Etapa de aplicare | Dozaj (kg/ha) |
NutrActive plus 24-6-7 (+12) +0,3Zn | Fertilizarea de baza | 600 – 800 kg |
* Dozele mentionate sunt orientative. In cee ace priveste fertilizarea culturilor, trebuie luat in considerare avizul agronomilor locali.
Scopul este de a satisface nevoile culturilor in materie de nutrienti necesari cresterii vegetative, formarii organelor reproducatoare, infloririi sanatoase, fixarii fructelor si a umplerii semintelor.
Momentul aplicarii este esential pentru dezvoltarea culturilor; trebuie aplicata intotdeauna inainte de aparitia celei de-a 8a frunze, ideal intre a 5a si a 7a frunza.
Dozaj:
Se recomanda utilizarea ingrasamintelor nitrice, care stimuleaza cresterea vegetativa si maresc recoltele si a ingrasamintelor azotate pe baza de azot amoniacal, in forma simpla sau “stabilizata” care reduc pierderile de Azot din sol si asigura o aprovizoanre adecvata a plantelor pana la sfarsitul cultivarii.
Fertilizarea porumbului | ||
---|---|---|
Tipul de ingrasamant | Etapa de aplicare | Dozaj (kg/ha) |
NutrActive 27N 27-0-0 (+27) | Fertilizarea la suprafata | 400 – 600 kg |
* Dozele mentionate sunt orientative. In cee ace priveste fertilizarea culturilor, trebuie luat in considerare avizul agronomilor locali.
Basic fertilizers
Ingrasaminte de suprafata
Porumbul creste in multe tipuri de sol. Solurile considerate ideale sunt cele cu textura fina, adanci si cele fertile, argiloase si namoloase cu un continut organic abundent, unde porumbul poate asimila nutrientii si umiditatea la maximum rezultand astfel recolte mari.
Solurile grele care retin apa si solurile foarte sarate sunt inadecvate pentru cultivare.
Solurile nisipoase usoare nu au suficienta umiditate, prin urmare produc recolte mici si necesita fertilizare si irigare ridicate.
In ceea ce priveste aciditatea, creste de regula cand nivelul Ph-ului este intre 5-8, intervalul ideal fiind 6,2-6,8.
Datorita productivitatii ridicate si cresterii rapide a acestuia, porumbul are cerinte ridicate in nutrienti, intr-un interval de timp foarte scurt. Aceasta inseamna ca este o cultura care epuizeaza rezervele din sol; prin urmare, cerintele sale in materie de nutrienti trebuie acoperite astfel incat sa se asigure recolte mari de buna calitate:
Unitati de fertilizare pentru a produce 16 t/ha | |||||
---|---|---|---|---|---|
Tip | (N) | (P2O5) | (K2O) | (S) | (Zn) |
Porumb | 286 | 104 | 193 | 31 | 5,1 |
Azotul este necesar pentru cresterea sanatoasa si rapida a plantelor tinere, pentru activitatea fotosintetica a frunzelor si pentru producerea proteinelor si a carbohidratilor de care vor avea nevoie plantele in fiecare etapa de crestere.
Fosforul stimuleaza dezvoltarea sistemului radacinos, contribuie la fixarea puternica a culturilor, genereaza nivel crescut de absorbtie a apei si a nutrientilor, imbunatateste fertilitatea polenului si furnizeaza energia necesara pentru toate procesele metabolice de crestere si productie
Potasiul favorizeaza sustinerea mecanicaa cadrului plantelor, stimuleaza cresterea radacinii si frunzelor, regleaza utilizarea apei si sporeste rezistenta la boli si conditii meteorologice nefavorabile. Reprezinta un element esential pentru producerea de carbohidrati in frunze si pentru migrarea acestora catre fructe in timpul fazei de “umplere”.
Zincul stimuleaza incoltirea si cresterea radacinii si a frunzei, ajuta la cresterea in inaltime a plantei si a dimensiunii frunzei, imbunatateste polenizare si actioneaza ca si catalizator in formarea multor enzime importante.
Initial, cresterea plantelor se bazeaza pe substantele depozitate in samanta si, partial, pe germen, care alimenteaza rasadurile in special cu apa dar si cu nutrienti.
Dupa aparitia celei de-a doua frunza, plantele devin autonome, pe masura ce radacinile nodale inlocuiesc germenii si devin cele care alimenteaza plantele, in timp ce frunzele incep procesul de fotosinteza.
Spre sfarsitul acestei perioade (intre a treia si a sasea frunza) nodurile se vor transforma in inflorescente masculine(paniculi), se formeaza stiuletii cu matase si se stabileste numarul de randuri care va include boabele pe fiecare stiulete.
Desi cerintele culturii sunt scazute in aceasta etapa, sistemul radacinos limitat al plantelor face ca utilizarea nutrientilor din sol sa fie una dificila.
De aceea, furnizarea nutrientilor necesari prin fertilizarea de baza timpurie si aproape de radacina joaca un rol esential in cresterea si productia culturilor ultierioare.
In aceasta etapa de crestere a sistemului radacinos, formarea radacinilor noi, elongatia tulpinii si aparitia noilor frunze sunt accelerate. Plantele ajung la inaltimea finala iar formarea organelor reproducatoare are loc intern, lucru ce duce la aparitia culturii.
Intre a 7a si a 12a frunza, stiuletii de cu matase apar pe axilele frunzelor, iar cei doi stiuleti cu matase se vor transforma in stiuleti recoltabili. Pana la ce-a de-a 12a frunza, se stabileste numarul de randuri pe care vor creste boabele, iar ovulele se formeaza pe aceste randuri.
Pana la a 17a frunza, se stabileste atat numarul maxim de boabe pe care planta o poate produce cat si marimea finala la care va ajunge fiecare stiulete cu matase, modeland astfel in mod ireversibil potentialul de productie al culturii.
Stadiul vegetativ este completat cu aparitia completa a paniculului in partea superioara a plantei si cu inceperea infloririi.
During this period of fast growth, the needs of the crops in water and nutrients are maximized. Over 2/3 of Nitrogen (N), 3/4 του Potassium (K), and 50% of Phosphorus (P) have been absorbed by the onset of flowering.
Dupa aparitia celei de – a 8a frunze, lipsa apei si a oricarui dintre cei 3 nutrienti mentionati mai sus – in special a azotului, reduce cresterea plantelor, limiteaza numarul frunzelor, precum si zona de dezvoltare a acestora, dar si marimea stiuletelui si al numarului de boabe, reducand in mod dramatic productia.
Fertilizarea la suprafata cu azot in etapa dintre a 5a si a 7a frunza este absolut necesara si constituie una dintre cele mai importante practici de cultivare a culturilor.
Etapa reproducerii incepe cu eliberarea polenului din panicul si cu aparitia matasii pe lateralele stiuletelui, procesul fiin unul complet dupa polenizare, o data cu inceperea cresterii bobului in dimensiune si greutate.
O data ce polenizarea a fost finalizata, toate organele din plante lucreaza la “umplerea” boabelor in crestere, stimuland rapid dezvoltarea acestora in dimensiune si greutate. La inceput, cantitati mari de zaharuri si proteine migreaza din frunze si se acumuleaza in boabe, transformandu-se apoi in amidon, care se solidifica in mod gradual in timpul cresterii bobului.
Chiar inainte ca paniculul sa sa rasara complet, pe durata infloririi si in primele etape ale cresterii bobului, cerintele plantelor in nutrienti si apa sunt mari.
From flowering until maturity, the plants continue to absorb 1/3 of Nitrogen (N) and Zinc (Zn) and over 1/2 of Phosphorus (P), which they need throughout their growth cycle.
In stadiile de inflorire si de stabilire a fructelor, lipsa apei va duce la uscarea polenului, intarzierea aparitiei matasii, polenizare deficienta si la un numar mai mic de boabe; care, la randul sau la duce la o reducere semnificativa productiei (pana la 50%).
Dupa fixarea fructului, in stadiile incipiente ale cresterii in special a fructelor, lipsa nutrientilor si a apei duce la o scadere a dimensiunii si greutatii boabelor si, adesea, chiar si la caderea lor, ceea ce ar reduce semnificativ recoltele.
Cerintele privind Fosforul (P) si Zincul (Zn) in aceasta perioada ar trebui sa fie acoperite in mod adecvat de rezervele fertilizante de baza, in timp ce necesarul de Azot (N) trebuie sa fie asigurat de fetilizarea la suprafata in etapa dintre a 5a si a 7a frunza.
Culturile trebuie irigate regulat, pana la scurt timp inainte ca boabele sa se intareasca.
Urmeaza maturitatea porumbului, boabele devenind uscate si dure. Un semn al maturitatii normale este formarea unui strat negru la varful fiecarui nucleu, unde celulele mor si impiedica acumularea de amidon in miez.
Basic fertilizing has a determining effect on crop yields. It supplies the plants with nutrients which are necessary for the growth of the root system, vegetative growth, and flowering. Most importantly, it creates the reserves plants will need at the later crucial stages of fruiting, particularly in Phosphorus and Potassium.
Dozaj:
Azotul din ingrasamintele de baza, trebuie sa fie sub forma amoniacala, simplu sau stabilizat, astfel incat sa nu se scurga in straturi mai adanci ale solului si sa fie in permanenta la dispozitia recoltei, sa se asigure cresterea rapida si puternica a radacinilor, plantelor tinere si a frunzelor.
Aplicarea liniara localizata a unei cantitati (8-14 kg) de ingrasamant de baza (NutrActive FerroZinc), impreuna cu semintele, creste absorbtia Fosforului si Potasiului lent in miscare in etapele intiale de fixare; deoarece sistemul radacinosnu s-a dezvoltat inca pe deplin si are dificultati in aprovizionarea adecvata a culturilor din cauza temperaturilor scazute din sol.
The remaining amount of basic fertilizing should be integrated throughout the field. The use of complex stabilized fertilizers (NutrActive), which protect Ammoniacal Nitrogen or specific fertilizers with nanopolymer technology, which prevent the interaction of the nutrient elements of the fertilizer with the components of the soil, minimize losses and ensure in a short period of time the good establishment of plants in the soil and the early and rapid development of shoots and leaves, is recommended.
Fertilizarea porumbului | ||
---|---|---|
Tipul de ingrasamant | Etapa de aplicare | Dozaj (kg/ha) |
NutrActive plus 24-6-7 (+12) +0,3Zn | Fertilizarea de baza | 600 – 800 kg |
* Dozele mentionate sunt orientative. In cee ace priveste fertilizarea culturilor, trebuie luat in considerare avizul agronomilor locali.
Scopul este de a satisface nevoile culturilor in materie de nutrienti necesari cresterii vegetative, formarii organelor reproducatoare, infloririi sanatoase, fixarii fructelor si a umplerii semintelor.
Momentul aplicarii este esential pentru dezvoltarea culturilor; trebuie aplicata intotdeauna inainte de aparitia celei de-a 8a frunze, ideal intre a 5a si a 7a frunza.
Dozaj:
Se recomanda utilizarea ingrasamintelor nitrice, care stimuleaza cresterea vegetativa si maresc recoltele si a ingrasamintelor azotate pe baza de azot amoniacal, in forma simpla sau “stabilizata” care reduc pierderile de Azot din sol si asigura o aprovizoanre adecvata a plantelor pana la sfarsitul cultivarii.
Fertilizarea porumbului | ||
---|---|---|
Tipul de ingrasamant | Etapa de aplicare | Dozaj (kg/ha) |
NutrActive 27N 27-0-0 (+27) | Fertilizarea la suprafata | 400 – 600 kg |
* Dozele mentionate sunt orientative. In cee ace priveste fertilizarea culturilor, trebuie luat in considerare avizul agronomilor locali.
Basic fertilizers
Ingrasaminte de suprafata